LEGĂNÚȚ, legănuțe, s. n. (Pop.) Legănel. – Leagăn + suf. -uț.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LEGĂNÚȚ s. (pop.) legănaș, legănuș. (~ pentru copil.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
legănúț s. n., pl. legănúțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink