LOCOMOTÍVĂ, locomotive, s. f. Vehicul motor de cale ferată, cu sursă de energie proprie sau străină, folosit pentru a remorca și a deplasa vagoanele. – Din fr. locomotive.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LOCOMOTÍVĂ s.f. Vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, folosit pentru a tracta vagoanele. ◊ Locomotivă Pacific = locomotivă de mare viteză, cu trei roți motoare, folosită mai ales pentru trenurile rapide; locomotivă Atlantic = locomotivă de tracțiune grea cu cinci roți motoare. [Cf. fr. locomotive, germ. Lokomotive].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LOCOMOTÍVĂ s. f. vehicul de cale ferată cu mijloc de tracțiune propriu, pentru a tracta vagoanele. (< fr. locomotive, germ. Lokomotive)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LOCOMOTÍVĂ s. mașină, tren, (înv. și pop.) car de foc, (reg.) țug, (înv.) trăsură cu aburi. (~ cu vagoane.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
locomotívă s. f., g.-d. art. locomotívei; pl. locomotíve
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LOCOMOTÍVĂ ~e f. Vehicul de cale ferată (cu sursă de energie proprie sau străină) care servește la remorcarea sau la deplasarea vagoanelor; mașină. /<fr. locomotive
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink