LOTERÍE, loterii, s. f. Joc de noroc care constă în emiterea unor bilete prevăzute cu numere sau combinații de numere, dintre care, prin tragere la sorți, unele sunt declarate câștigătoare, dând dreptul posesorilor lor la premii în bani, în obiecte de valoare etc.; loto (2). ♦ Fig. Hazard, noroc, baftă. – Din fr. loterie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LOTERÍE s.f. Joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare. ♦ (Fig.) Noroc, hazard. [Gen. -iei. / cf. fr. loterie, it. loteria].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LOTERÍE s. f. joc de noroc în care se trag la sorți numerele câștigătoare; loto (2). ◊ (fig.) noroc, hazard. (< fr. loterie)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LOTERÍE s. v. hazard, întâmplare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
loteríe s. f., art. lotería, g.-d. art. loteríei; pl. loteríi, art. loteríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LOTERÍE ~i f. 1) Joc de noroc în care se trag la sorți bilete numerotate, dintre care unele sunt câștigătoare. Bilet de ~. 2) fig. Concurs de împrejurări neprevăzute; noroc; hazard. [G.-D. loteriei] /<fr. loterie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink