LUNTRICÍCĂ, luntricele, s. f. 1. Luntrișoară. 2. Plantă erbacee din familia leguminoaselor, cu frunzele acoperite cu peri, cu tulpina întinsă pe pământ și cu flori galbene-purpurii, violacee sau alburii, dispuse în spice sau capitule (Oxytropis campestris). – Luntre + suf. -icică.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LUNTRICÍCĂ s. v. luntrișoară.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
luntricícă s. f., g.-d. art. luntricélei; pl. luntricéle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink