LUNÁR, -Ă, lunari, -e, adj. 1. Referitor la intervalul de timp de o lună (II); (și adv.) care se produce sau apare o dată pe lună; mensual. 2. (Rar) Propriu lunii (I), de lună, ca luna (de luminos, de feeric etc.). – Din fr. lunaire, lat. lunaris.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
LUNÁR, -Ă adj. 1. Care se produce sau apare o dată pe lună. 2. Referitor la Lună, propriu Lunii, de Lună, ca Luna. [Cf. fr. lunaire, lat. lunaris].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
LUNÁR, -Ă adj. 1. referitor la Lună, propriu Lunii. 2. mensual. (< fr. lunaire, lat. lunaris)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
LUNÁR adj. 1. (livr.) selenar, (rar) selenic, selenit. (Praf ~.) 2. (livr.) mensual, (înv.) m*******l. (Periodic cu apariție ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
lunár adj. m., pl. lunári; f. sg. lunáră, pl. lunáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
LUNÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care ține de intervalul de timp de o lună; propriu acestui interval de timp. 2) și adverbial Care are loc sau se produce în fiecare lună. Revistă ~ă. /<fr. lunaire, lat. lunaris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
LUNÁR2 ~ă (~i, ~e) Care ține de Lună; propriu Lunii. /<fr. lunaire, lat. lunaris
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
CRATER LUNÁR s. (ASTRON.) circ lunar.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink