MEDITATÓR, -OÁRE, meditatori, -oare, s. m. și f. Persoană care meditează (4) un elev; preparator (4). – Medita + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MEDITATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care dă lecții particulare. [< medita + -tor].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MEDITATÓR, -OÁRE s. m. f. cel care meditează (II); preparator (II, 3). (< medita + – tor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
MEDITATÓR adj. v. cugetător, gânditor, meditativ, reflexiv.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
MEDITATÓR s. preparator, (ieșit din uz) repetitor. (Și-a luat un ~ la fizică.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
meditatór s. m., pl. meditatóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
MEDITATÓR ~i m. Persoană care meditează un elev; preparator; repetitor. /a medita + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
meditatoáre s. f., g.-d. art. meditatoárei; pl. meditatoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink