METEORÍTICĂ s.f. Ramură a astronomiei care studiază meteoriții. [Gen. -cii. / < fr. météoritique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
meteorítică s. f. (sil. -te-o-), g.-d. art. meteoríticii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
METEORÍTIC, -Ă, meteoritici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. Care aparține meteoriților, privitor la meteoriți. 2. S. f. Ramură a astronomiei care studiază meteoriții. [Pr.: -te-o-] – Din fr. météoritique.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
METEORÍTIC ~că (~ci, ~ce) Care ține de meteoriți; propriu meteoriților. Ploaie ~că. [Sil. -te-o-] /<fr. météoritique
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
METEORÍTIC, -Ă adj. Referitor la meteoriți, la meteoritică. [Pron. -te-o-. / < fr. météoritique].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
METEORÍTIC, -Ă I. adj. referitor la meteoritică. II. s. f. ramură a astronomiei care studiază meteoriții. (< fr. météoritique)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
meteorític adj. m. (sil. -te-o-), pl. meteorítici; f. sg. meteorítică, pl. meteorítice
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink