micromicétă (mi-cro-) s. f., g.-d. art. micromicétei; pl. micromicéte
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
MICROMICÉTE s. f. pl. Ciuperci mici, parazite sau saprofite, care nu pot fi văzute decât cu ajutorul aparatelor de mărit. – Din fr. micromycètes.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
MICROMICÉTE s.f.pl. Ciuperci foarte mici care nu pot fi văzute cu ochiul liber. [< fr. micromycètes, cf. gr. mikros – mic, mykes – ciupercă].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
MICROMICÉTE s. f. pl. ciuperci foarte mici, saprofite sau parazite, care nu pot fi văzute cu ochiul liber. (< fr. micromycètes)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
micromicéte s. f. pl. (sil. -cro-)
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink