Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
MUTĂLẮU, mutălăi, s. m. (Reg.) Om tăcut, care vorbește puțin; om posac, morocănos; p. ext. om prost, nerod. – Mut + suf. -ălău.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a