NĂRĂVÁȘ, -Ă, nărăvași, -e, adj. (Despre cai sau alte animale) Care nu se lasă strunit, care mușcă, azvârle din picioare etc.; vicios, arțăgos. – Nărav + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NĂRĂVÁȘ adj. năbădăios, nărăvit, (reg.) iabraș, (prin Ban.) bâvaș, (Ban.) porav, (prin Transilv.) poroș, (Transilv. și prin Maram.) sucaș, (Tran-silv.) șupar. (Cal ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nărăváș adj. m., pl. nărăváși; f. sg. nărăváșă, pl. nărăváșe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NĂRĂVÁȘ ~ă (~i, ~e) 1) (mai ales despre cai) Care se supune cu greu omului; cu nărav; nărăvit. 2) fig. (despre oameni) Care are apucături rele; cu arțag; arțăgos; buclucaș; scandalagiu; certăreț; gâlcevitor. /nărav + suf. ~aș
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink