NEÎMPREJMUÍT, -Ă, neîmprejmuiți, -te, adj. Care nu este delimitat de rest; care nu este îngrădit. – Ne- + împrejmuit2.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎMPREJMUÍT adj. neîngrădit. (Un teren ~.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink