NEÎNDESTULĂTÓR, -OÁRE, neîndestulători, -oare, adj. Care nu este în cantitate suficientă, care nu îndestulează. – Ne- + îndestulător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEÎNDESTULĂTÓR adj. 1. v. insuficient. 2. insu-ficient, nesatisfăcător, redus, sărac. (Un inventar ~ de utilaje.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
neîndestulătór adj. m., pl. neîndestulătóri; f. sg. și pl. neîndestulătoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink