NEMȚIȘÓR, nemțisori, s. m. Nume dat mai multor specii de plante erbacee din familia ranunculaceelor, cu frunze divizate și cu flori de obicei albastre, prevăzute cu un pinten (Delphinium); plantă care aparține uneia dintre aceste specii. – Neamț + suf. -ișor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEMȚIȘÓR s. (BOT.; Delphinium consolida sau Consolida regalis) (reg.) gâlceavă, nemerișori (pl.), pinten, pintenași (pl.), taponiși (pl.), toporași (pl.), totnici (pl.), cizma-cucului, mărarul-câmpului.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nemțișór, nemțișóri, s.m. (pop.) 1. (la sg. art.) numele unui dans popular german și melodia după care se cântă; nemțeasca. 2. (la pl.) plante erbacee cu flori albastre, roz și albe care au calități medicinale. 3. (la pl.) ciuperci comestibile; urechiușe.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
nemțișór s. m., pl. nemțișóri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEMȚIȘÓR ~i m. Plantă erbacee cu tulpina e****ă, bogat ramificată, cu frunze divizate în segmente lungi și foarte înguste, cu flori pintenate de culoare mai ales albastră. /neamț + suf. ~ișor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NEMȚIȘOR-DE-GRĂDÍNĂ s. v. surguci.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nemțișór de câmp s. m. + prep. + s. n.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink