NERĂPITÓR, -OÁRE, nerăpitori, -oare, adj. (Despre animale) Care nu prinde și nu se hrănește cu animale, de obicei vii. ♦ Care nu aparține ordinelor de păsări de pradă. – Ne- + răpitor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
nerăpitór adj. m. răpitor
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink