NESĂBUÍRE s. f. Lipsă de judecată, de chibzuință într-o împrejurare dată, nesocotință, nechibzuință, nesăbuință; (concr.) faptă nesocotită, nechibzuită. – Din nesăbuit.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NESĂBUÍRE f. Lipsă de chibzuială; nechibzuință; nesocotință. /Din nesăbuit
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
NESĂBUÍRE s. v. imprudență.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nesăbuíre s. f., g.-d. art. nesăbuírii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink