NEVINOVĂȚÍE, nevinovății, s. f. 1. Lipsă de vinovăție; calitatea celui nevinovat (1). 2. Inocență, candoare; naivitate. ◊ Loc. adv. Cu nevinovăție = în mod nevinovat (2), cu candoare; în mod naiv. – Ne- + vinovăție.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NEVINOVĂȚÍE s. 1. inocență. (S-a dovedit ~ acuzatului.) 2. v. inocență. 3. v. v*********e.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
Nevinovăție ≠ culpabilitate, vinovăție
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
nevinovățíe s. f., art. nevinovățía, g.-d. art. nevinovățíei; pl. nevinovățíi, art. nevinovățíile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NEVINOVĂȚÍE ~i f. (negativ de la vino-văție) Curățenie morală; candoare; inocență. ◊ Cu ~ cu candoare; în mod nevinovat. [G.-D. nevinovăției] /ne- + vinovăție
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink