NICHELÍNĂ, nicheline, s. f. 1. Aliaj de nichel, cupru și zinc din care se execută sârma întrebuințată la fabricarea rezistențelor electrice și unele piese de precizie. 2. Mineral de culoare roșie-arămie care conține nichel și arsen. – Din fr. nickéline.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NICHELÍNĂ s.f. 1. Arseniură de nichel naturală. 2. Aliaj de nichel, cupru și zinc, folosit mai ales la fabricarea rezistențelor electrice. [< fr. nickeline].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NICHELÍNĂ s. f. 1. aliaj de cupru, nichel și zinc, folosit la fabricarea rezistoarelor. 2. arseniură naturală de nichel. (< fr. nickéline)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
nichelínă s. f., g.-d. art. nichelínei; pl. nichelíne
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NICHELÍNĂ ~e f. 1) Aliaj de cupru și de nichel (cu adaos de zinc), întrebuințat, mai ales, la fabricarea reostatelor. 2) Arsenură de nichel de culoare roșie-arămie, întrebuințată la extragerea nichelului. /<fr. nickeline
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink