Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
NITUITÚRĂ, nituituri, s. f. Nituire; (concr.) loc unde s-a realizat o nituire. [Pr.: -tu-i-] – Nitui + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a