NUTRÍȚIE, nutriții, s. f. Totalitatea proceselor fiziologice prin care organismele își procură hrana necesară creșterii și dezvoltării, obținerii energiei pentru desfășurarea proceselor vitale, refacerii țesuturilor etc.; p. ext. hrănire, alimentare; hrană. – Din fr. nutrition, lat. nutritio.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
NUTRÍȚIE s.f. Totalitatea fenomenelor prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor; (p. ext.) hrănire, nutrire, alimentare; hrană. [Gen. -iei, var. nutrițiune s.f. / cf. fr. nutrition, lat. nutritio].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
NUTRÍȚIE s. f. ansamblul funcțiilor organice prin care animalele și vegetalele își procură substanțele hrănitoare necesare dezvoltării și refacerii țesuturilor. (< fr. nutrition, lat. nutritio)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
NUTRÍȚIE s. v. alimentație.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
nutríție s. f. (sil. -tri-ți-e), art. nutríția (sil. -ți-a), g.-d. nutríții, art. nutríției; pl. nutríții
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
NUTRÍȚIE ~i f. Ansamblul proceselor de asimilare a hranei necesare creșterii, dezvol-tării și activității organismelor vii; alimentație. ~a plantelor. /<fr. nutrition, lat. nutritio, ~onis
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink