OȚĂRÍME s. f. (Înv.) Supărare mare; amărăciune. – Oțărî + suf. -ime.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
oțăríme s. f., g.-d. art. oțărímii; pl. oțărími
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink