OFIȚERÓI, ofițeroi, s. m. (Depr.) Augmentativ al lui ofițer (I 1). – Ofițer + suf. -oi.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
ofițerói s. m., pl. ofițerói, art. ofițeróii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink