OPOZABILITÁTE s. f. Faptul de a fi opozabil (2). – Din fr. opposabilité.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OPOZABILITÁTE s.f. Faptul, însușirea de a fi opozabil. [Cf. fr. opposabilité].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
OPOZABILITÁTE s. f. faptul de a fi opozabil (2). (< fr. opposabilité)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
opozabilitáte s. f., g.-d. art. opozabilității
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink