OSPĂTĂRÍE, ospătării, s. f. (Înv. și pop.) Birt; han (cu birt). – Ospătar + suf. -ie.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
OSPĂTĂRÍE s. v. birt.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
ospătăríe, ospătăríi, s.f. (înv. și pop.) 1. birt; han. 2. aripă a unei mănăstiri pentru oaspeți și călători; arhondaric. 3. azil pentru bătrâni.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink
ospătăríe s. f., art. ospătăría, g.-d. art. ospătăríei; pl. ospătăríi, art. ospătăríile
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
OSPĂTĂRÍE ~i f. reg. Local de alimentație publică (mai modest decât cafeneaua). [G.-D. ospătăriei] /ospătar + suf. ~ie
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink