PELÍCULĂ, pelicule, s. f. 1. Bandă subțire și flexibilă de celuloid sau din alt material sintetic, acoperită cu un strat de substanță fotosensibilă, întrebuințată în industria fotografică și în cinematografie; film. 2. Strat subțire dintr-o anumită substanță depus pe suprafața altei substanțe. 3. Membrană foarte subțire. – Din fr. pellicule.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PELÍCULĂ s.f. 1. Membrană (foarte) subțire. 2. Strat subțire dintr-o substanță, depus pe suprafața unei alte substanțe; pieliță. 3. Film. [< fr. pellicule].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PELÍCULĂ s. f. 1. membrană foarte subțire. 2. strat subțire dintr-o substanță, depus pe suprafața unui corp; pieliță. 3. film. (< fr. pellicule, lat. pellicula)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PELÍCULĂ s. 1. v. film. 2. bandă, film. (A înregistrat scena pe ~.) 3. cinematografie, film. (Arta ~ei.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
películă s. f., g.-d. art. películei; pl. películe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PELÍCULĂ ~e f. 1) Bandă subțire, flexibilă și transparentă, de celuloid sau de alt material sintetic, folosită în industria fotografică și în cinematografie pentru înregistrarea imaginii și a sunetului; film. 2) Strat fin format pe suprafața unei substanțe solide sau lichide; pojghiță. 3) Membrană organică foarte subțire. ~ exterioară a frunzei. /<fr. pellicule, lat. pellicula
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink