Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
POTECÁȘ, potecași, s. m. (Înv. și pop.) Ostaș din armata neregulată a Țării Românești, însărcinat cu paza drumurilor de munte și a granițelor dinspre Ardeal și Moldova; grănicer, plăieș, pichetaș. – Din potecă + suf. -aș.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne