Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
Definiţii: pregăti (verb tranzitiv) , pregătire (substantiv feminin)   
PREGĂTÍ, pregătesc, vb. IV. Tranz. 1. A aranja ceva din timp, a face ca ceva să fie gata; a prepara. ◊ Expr. A pregăti terenul = a crea condiții prielnice pentru... ♦ Refl. A fi pe punctul de a..., a fi gata să... 2. A instrui, a forma în vederea unei activități; a da lecții, a medita. ♦ Tranz. și refl. A studia temeinic; a învăța. 3. A preveni pe cineva cu privire la un eveniment (neplăcut), a anunța cuiva un lucru pe ocolite. 4. A găti o mâncare. – Pre1- + găti (după lat. praeparare sau germ. vorbereiten).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREGĂTÍRE, pregătiri, s. f. 1. Acțiunea de a (se) pregăti și rezultatul ei. 2. (În sintagma) Pregătire de artilerie = tragere de artilerie care precedă declanșarea atacului propriilor trupe. – V. pregăti.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A PREGĂTÍ ~ésc tranz. 1) A face să fie gata; a găti; a prepara. ◊ ~ terenul a crea condiții prielnice. 2) A face să capete cunoștințe și/sau deprinderi într-un domeniu oarecare; a prepara; a instrui; a învăța. ~ cadre în domeniul pedagogiei. 3) (persoane) A preveni în privința unui fapt (neplăcut). 4) (bucate sau băuturi) A face printr-o operație culinară (fierbere, coacere, prăjire etc.); a prepara; a găti. /pre- + a găti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE PREGĂTÍ mă ~ésc intranz. A fi pe punctul de a ... /pre- + a găti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREGĂTÍRE ~i f. 1) v. A PREGĂTI. 2) Ansamblu de cunoștințe (într-un domeniu) de care dispune cineva. ◊ A avea ~ a fi bine instruit. /v. a (se) pregăti
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREGĂTÍ vb. 1. a (se) prepara, (pop.) a (se) găti, (înv.) a (se) gotovi. (Se ~ de drum.) 2. a aranja, a prepara. (~ cele necesare pentru drum.) 3. (înv.) a tocmi. (I-a ~ primirea.) 4. a (se) prepara, (înv. și reg.) a (se) griji. (A ~ totul.) 5. v. găti. 6. v. pune. 7. a aranja, a face. (~ patul.) 8. v. forma. 9. v. instrui. 10. v. învăța. 11. v. medita. 12. a se prepara. (Tocmai se ~ să ia cuvântul.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
PREGĂTÍRE s. 1. aranjare, preparare, preparat, (rar) preparație. (~ celor necesare la drum.) 2. v. gătit. 3. aranjare, facere. (~ patului.) 4. (la pl.) preparative (pl.). (~ de nuntă.) 5. v. formare. 6. instruire, îndrumare. (~ unei fete pentru viața de gospodină.) 7. v. meditare. 8. v. învățătură. 9. v. formație. 10. v. capacitate. 11. cunoștință, (înv.) știință. (Nu avea nici o ~ în acest domeniu.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pregătí vb. → găti
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
pregătíre s. f., g.-d. art. pregătírii; pl. pregătíri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)