Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
Definiţii: prejudecat (adjectiv) , prejudecată (substantiv feminin)   
PREJUDECÁTĂ, prejudecăți, s. f. Părere, idee preconcepută (și adesea eronată) pe care și-o face cineva asupra unui lucru, adoptată, de obicei, fără cunoașterea directă a faptelor; prejudeț, prejudiciu. – Pre1- + judecată (după fr. préjugé).
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PREJUDECÁTĂ s.f. Părere, idee preconcepută asupra unui lucru sau a unei probleme. [După fr. préjugé].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PREJUDECÁTĂ s. f. părere, idee preconcepută; preconcepție. (după fr. préjugé)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
PREJUDECÁTĂ s. (livr.) eres, (rar) preconcepție, (înv.) prejudecare, prejudeț, prejudiciu, prevenție, (grecism înv.) prolips. (Om lipsit de ~ăți.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prejudecátă s. f., pl. prejudecăți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A PREJUDECÁ prejúdec tranz. înv. (stări de lucruri, situații etc.) A aprecia fără o cercetare prealabilă; a determina în mod preconceput. /pre- + a judeca
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREJUDECÁTĂ ~ăți f. Opinie preconcepută, de cele mai multe ori eronată și defavorabilă, impusă de mediu sau de educație. /pre- + judecată
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
PREJUDECÁ, prejúdec, vb. I. Tranz. (Înv.) A face o apreciere asupra unui lucru înainte de a-l fi examinat; a avea idei preconcepute. – Din pre2- + judeca (după fr. prejuger).
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
PREJUDECÁ vb. v. prevedea.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prejudecá vb., ind. prez. 1 sg. prejúdec, 3 sg. și pl. prejúdecă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)
*** new 2019 todo.ad.all ***