Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări
PRIMOGENITÚRĂ s. f. Întâietate, prioritate pe care o are (în unele țări) cel dintâi născut dintre mai mulți frați în dobândirea anumitor drepturi; primogenit. – Din fr. primogéniture.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRIMOGENITÚRĂ s.f. Prioritatea pe care o are cel dintâi născut dintre frați (mai ales în familiile nobile și domnitoare). [< fr. primogéniture, cf. lat. primogenitus < primus – întâi, gignere – a naște].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
PRIMOGENITÚRĂ s. f. prioritate pe care o are cel dintâi născut între frați (în familiile nobile și domnitoare). (< fr. primogéniture)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
primogenitúră s. f., g.-d. art. primogenitúrii
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRIMOGENITÚRĂ ~i f. Privilegiu (în unele țări) în obținerea unor drepturi de care se bucură într-o familie primul dintre frați. /<fr. primogéniture
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2020 DEX online (http://dexonline.ro)