PRISOSÍNȚĂ, prisosințe, s. f. Prisos (1); belșug. ◊ Loc. adv. Cu prisosință = din belșug, din plin; fig. în mod ireproșabil, dovedind un zel deosebit. – Prisosi + suf. -ință.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PRISOSÍNȚĂ s. v. surplus.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
prisosínță s. f., g.-d. art. prisosínței; pl. prisosínțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
PRISOSÍNȚĂ ~e f. v. PRISOS. ◊ Cu ~ a) din belșug; din abundență; b) în mod ireproșabil. /a prisosi + suf. ~ință
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink