Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
PRITOCÍT2, -Ă, pritociți, -te, adj. (Despre vin sau zeama de varză, de murături) Care a fost supus pritocirii. – V. pritoci.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a