PRUTÉȚ, prutețe, s. n. (Reg.) Braț părăsit al Prutului, care rămâne ca baltă. – Din Prut + suf. -eț.
Sursa: Dicționarul limbii române moderne | Permalink
prutéț s.n. (reg.) baltă alimentată cu apă din Prut; fost braț al Prutului, rămas ca baltă.
Sursa: Dicționar de arhaisme și regionalisme | Permalink