PUFULÍȚĂ, pufulițe, s. f. Gen de plante erbacee cu tulpina cilindrică acoperită cu peri lungi, cu flori roșii-purpurii, roz sau albicioase (Epilobium); plantă din acest gen. – Puf2 + suf. -uliță.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
PUFULÍȚĂ s. (BOT.) 1. (Epilobium hirsutum) (reg.) limbricaș, pufăriță, zburătoare. 2. v. zburătoare.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
pufulíță s. f., pl. pufulíțe
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink