RĂCHITÁR, răchitari, s. m. Fluture de noapte de culoare brumărie, a cărui larvă se dezvoltă în tulpina pomilor, găurindu-le lemnul (Cossus cossus). – Răchită + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
răchitár s. m., pl. răchitári
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂCHITÁR ~i m. Fluture nocturn de talie mare, alb-cenușiu, a cărui larvă atacă arborii, în special sălciile. /răchită + suf. ~ar
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink