RĂSCROITÚRĂ, răscroituri, s. f. Răscroială. [Pr.: -cro-i-] – Răscroi + suf. -tură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂSCROITÚRĂ s. v. răscroială.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răscroitúră s. f. (sil. -cro-i-), g.-d. art. răscroitúrii; pl. răscroitúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink