RADIONAVIGÁȚIE s. f. Conducere a navelor (în special a aeronavelor) cu mijloace radiotehnice. [Pr.: -di-o-] – Din fr. radionavigation.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADIONAVIGÁȚIE s.f. Navigație care folosește mijloace radioelectrice pentru stabilirea orientării și a poziției geografice. [Gen. -iei. / cf. rus. radionavigațiia, fr. radionavigation].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADIONAVIGÁȚIE s. f. navigație care folosește procedee radioelectrice pentru conducerea (aero)navelor; navigație radio. (< fr. radionavigation)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radionavigáție s. f. (sil. -di-o-, -ți-e), art. radionavigáția (sil. -ți-a), g.-d. radionavigáții, art. radionavigáției
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RADIONAVIGÁȚIE ~i f. Navigație dirijată prin radio. [G.-D. radionavigației; Sil. -di-o-] /<fr. radionavigation
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink