RADÚLĂ, radule, s. f. Placă chitinoasă cu numeroși dințișori, asemănătoare cu o pilă, de pe limba unor moluște, servind la roaderea hranei. – Din fr. radule, lat. radula.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RADÚLĂ s.f. Lamă chitinoasă, prevăzută cu dințișori dispuși în mai multe rânduri, la moluște (cu excepția lamelibranhiatelor), servind la roaderea hranei. [< fr., lat. radula].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RADÚLĂ s. f. limbă aspră la unele moluște, servind la roaderea hranei. (< fr., lat. radula)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
radúlă s. f., g.-d. art. radúlei; pl. radúle
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink