RECUNOSCĂTÓR, -OÁRE, recunoscători, -oare, adj. Care recunoaște un serviciu, un bine ce i s-a făcut, care poartă (cuiva) recunoștință. – Recunoaște + suf. -ător.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RECUNOSCĂTÓR, -OÁRE adj. Care poartă (cuiva) recunoștință. [După fr. reconnaissant].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
RECUNOSCĂTÓR, -OÁRE adj. care poartă (cuiva) recunoștință. (după fr. reconnaissant)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
RECUNOSCĂTÓR adj. îndatorat, obligat, (înv.) mulțumitor. (Îți rămân ~ pentru serviciul făcut.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
recunoscătór adj. m. cunoscător
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RECUNOSCĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care recunoaște binele ce i s-a făcut; care vădește gratitudine. /a recunoaște + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink