REFRACTÓR, refractoare, s. n. 1. Lunetă astronomică al cărei obiectiv este o lentilă. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția fluxului luminos emis de o sursă luminoasă prin fenomenul de refracție. 3. (Astron.) Telescop în care imaginea se obține cu ajutorul unui obiectiv alcătuit din mai multe lentile. – Din fr. réfracteur, germ. Refraktor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REFRACTÓR s.n. 1. Telescop, lunetă astronomică al cărei obiectiv este alcătuit din mai multe lentile. 2. Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin fenomenul de refracție. [Cf. fr. réfracteur].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REFRACTÓR s. n. 1. lunetă astronomică cu obiectivul din mai multe lentile. 2. dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin refracție. (< fr. réfracteur, germ. Refraktor)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REFRACTÓR s. v. lunetă astronomică.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
refractór s. n. (sil. -frac-), pl. refractoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REFRACTÓR ~oáre n. 1) Telescop în care imaginea aștrilor se obține prin refracția razelor de lumină; lunetă astronomică. 2) Dispozitiv optic care schimbă direcția unui fascicul de lumină prin refracție. /<fr. réfracteur, germ. Refraktor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink