Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
Declinări/Conjugări
REMÁRCĂ, remarce, s. f. Observație, constatare; notă, însemnare. – Din fr. remarque.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
REMÁRCĂ s.f. Observație; notă, însemnare. [< fr. remarque].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REMÁRCĂ s. f. observație, comentariu. (< fr. remarque)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
remárcă s. f.,g.-d. art. remárcii; pl. remárci
Sursa: Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută şi adăugită | Permalink
REMÁRCĂ s. v. părere.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
remárcă s. f., g.-d. art. remárcei; pl. remárce
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
REMARCÁ, remárc, vb. I. Tranz. A observa; a băga de seamă; a releva. ♦ Refl. A se distinge, a se deosebi; a se evidenția. – Din fr. remarquer.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
A REMARCÁ remárc tranz. 1) A distinge din restul elementelor de același fel; a scoate în evidență; a evidenția, a reliefa; a releva; a vădi; a decela. 2) A aprecia printr-o remarcă. 3) A sesiza atrăgând atenția; a observa. /<fr. remarquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A SE REMARCÁ mă remárc intranz. (mai ales despre persoane sau despre manifestările lor) A se distinge prin anumite trăsături; a se evidenția; a se afirma; a se impune; a decela; a se ilustra; a se distinge; a bria; a străluci. /<fr. remarquer
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REMÁRCĂ ~ce f. Observație cu caracter explicativ; enunț care conține un comentariu; notă. [G.-D. remarcei] / fr. remarque
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
REMARCÁ vb. I. tr. A observa, a lua în seamă. ♦ refl. A ieși în evidență, a se distinge. [P.i. remárc. / < fr. remarquer].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
REMARCÁ vb. I. tr. a băga de seamă, a observa, a releva. II. refl. a ieși în evidență, a se distinge. (< fr. remarquer)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
REMARCÁ vb. 1. v. observa. 2. v. constata. 3. v. semnala. 4. v. cunoaște. 5. a se deosebi, a se distinge, a se evidenția, a se ilustra, a se singulariza, (înv.) a se însemna, a se semnala, a se vesti. (Prin ce s-a ~ interpretarea lui ?) 6. v. afirma.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
remarcá vb., ind. prez. 1 sg. remárc, 3 sg. și pl. remárcă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink