Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
REOBÁZĂ, reobaze, s. f. Măsură a stării de excitabilitate a unui nerv, mușchi etc., reprezentată de valoarea minimă a intensității stimulului natural sau artificial necesară pentru a provoca excitația. [Pr.: re-o-] – Din fr. rhéobase.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a