Dex rodos

RODOS, RÓDHOS sau RHODOS 1. Insulă grecească în M. Egee, cea mai mare din arh. Sporadelor, de Sud (grupul Dodecanez), situată în apropierea țărmului Asiei Mici; 1,4 mii km²; 75 km lungime; 37 km lățime max. Relief deluros, cu alt. max. de 1.215 m (vf. Atáviros), iar pe litoral câmpii de acumulare, Păduri de pin, chiparos, stejar mediteranean și vegetație de maquis. Cereale, viță de vie, tutun, citrice, măslini. Creșterea animalelor. Stațiuni balneoclimaterice, Pescuit. 2. Oraș în Grecia, în ins. cu același nume, port la M. Egee; 53,7 mii loc. (2001). Aeroport. Piață agricolă. Expl. de citrice. Centru turistic și stațiune balneară. În milen. 3-2 î. Hr., în R., care se afla în sfera de influență a civilizației cretano-miceniană, au existat importante centre ale comerțului maritim, care și-au păstrat însemnătatea și după invazia în R. a dorienilor. În sec. 8-7 î. Hr., orașele din R. au participat intens la colonizarea Siciliei, Africii de Nord și altor terit. În timpul războaielor greco-persane (Războaiele medice) (500-449 î. Hr.) ins. a fost cucerită de Persia, apoi orașele R. au devenit membre ale Ligii Ateniene. În 412 î. Hr., Sparta a reușit să-și subordoneze R., însă în 396 (sau 395 î. Hr.), ins. din nou a trecut la Atena, de care s-a despărțit definitiv în timpul Războiului Aliaților (357-355 î. Hr.). În 408-405 î. Hr. are loc unirea politică a orașelor din R., cu centrul în orașul R. fondat în 408-407 î. Hr. În Antic., puternic stat sclavagist care și-a menținut și în perioada elenismului organizarea politică republicană. În 44 d. Hr., R. a intrat în prov. romană Asia, iar în sec. 4-13 în componența Bizanțului, la începutul sec. 14 a fost cotropită de ordinul monaho-cavaleresc al Ospitalierilor. Începând cu sec. 16 ins. a fost alipită la Imp. Otoman până în 1923, când în baza Tratatului de la Lausanne s-a recunoscut Italiei dreptul de stăpânire a ins. Din 1947, ins. R. aparține Greciei, devenind unul dintre cele mai importante centre turistice. Biserica Panaghia (sec. 13), moschei, Palatul Marilor Maeștri din orașul medieval este inclus (din 1988) în lista Patrimoniului cultural universal. 3. V. Colosul din Rodos.