răcoritoáre s. f. pl.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
RĂCORITÓR, -OÁRE, răcoritori, -oare, adj. Care are o temperatură scăzută, care răcorește; răcoros. ♦ (Substantivat, f.) Băutură care astâmpără setea, care răcorește. – Răcori + suf. -tor.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂCORITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) și substantival Care răcorește; care produce răcoare. Băuturi ~oare. O adiere ~oare. /a (se) răcori + suf. ~tor
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂCORITÓR adj. răcoros, (rar) răcorit, (înv.) răcoare. (O adiere ~oare pe vreme de arșiță.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răcoritór adj. m., pl. răcoritóri; f. sg. și pl. răcoritoáre
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink