Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click.
RĂPCIÚNE s. m. Numele popular al lunii septembrie. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
RĂPCIÚNE m. pop. A noua lună a anului; septembrie. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
RĂPCIÚNE s. v. septembrie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
răpciúne s. m. – Septembrie. – Var. răpciun. Origine îndoielnică. Se consideră reprezentant al lat. raptiōnem „șterpeleală” interpretat drept „culesul viei” (Pu;cariu 1433; Tiktin); din lat. *rapatiōnemrapa, cu sensul de „recoltă de ridichi” (Drăganu, St. rum., 1-6; REW 7074a). Toate aceste explicații sînt forțate. Pușcariu, Lat. ti, 12, s-a gîndit la o creație artificială a latiniștilor, soluție și mai puțin probabilă. Prezența suf. -ciune nu este o probă suficientă că acest cuvînt este moștenit, fiindcă acest suf. se poate atașa și la elemente sl. (cf. slăbiciune). Poate se leagă de cuvîntul anterior.
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink
răpciúne s. m.
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink


Copyright (C) 2004-2024 DEX online (http://dexonline.ro)