SCUMPĂTÁTE, (2) scumpătăți, s. f. (Rar) 1. Scumpete (1). 2. (La pl.) Lucruri de preț, scumpeturi. 3. (În loc. adv.) Cu scumpătate = cu măsură, în mod cumpătat; cu exactitate, cu scrupulozitate, cu mare grijă. – Scump + suf. -ătate.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SCUMPĂTÁTE s. v. atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzu-ire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelep-ciune, judecată, lipsă, măsură, meticu-lozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
scumpătáte s. f., g.-d. art. scumpătății; (lucruri) pl. scumpătăți
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SCUMPĂTÁTE ~ăți f. înv. 1) v. SCUMPETE. ◊ Cu ~ a) făcând economie; cu măsură; b) cu atenție și grijă deosebită. 2) mai ales la pl. Lucru scump; obiect prețios. /scump + suf. ~ătate
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink