SECERĂTÚRĂ, secerături, s. f. Recoltă secerată (sau de secerat). – Secera + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SECERĂTÚRĂ s. v. miriște, secerare, secerat, seceriș.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
secerătúră s. f., g.-d. art. secerătúrii; pl. secerătúri
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink