Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
SEMINCÉR, seminceri, s. m. 1. Arbore dintr-o pădure lăsat la tăierea pădurii pentru sămânță în vederea regenerării naturale a suprafeței din jur; plante lăsate neculese o dată cu restul recoltei pentru a servi ca plante de sămânță. 2. Lot dintr-o cultură agricolă destinat producerii semințelor pentru asigurarea materialului necesar însămânțărilor. 3. Știulete de porumb nedezghiocat păstrat pentru sămânță. – Sămânță + suf. -ar.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a