Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
SONÁNTĂ, sonante, s. f. Consoană a cărei emisiune nu comportă nici un zgomot și care are unele caracteristici articulatorii și funcționale apropiate de vocale. ◊ (Adjectival) Consoană sonantă. – Din fr. sonnante.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a