Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el.
Schimbă navigarea la un click.
SPERIETÚRĂ, sperieturi, s. f. 1. Speriat1 (1); spaimă. ◊ Expr. A trage o sperietură = a fi cuprins de spaimă, a trece printr-un pericol. 2. (În superstiții) Boală provenită din spaimă; speriat1 (2). [Pr.: -ri-e-] – Speria + suf. -ătură.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a