SPÚTĂ, spute, s. f. (Livr.) Mucozitate expectorată de cineva; f****ă. – Din lat. sputum, it. sputo.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
SPÚTĂ s.f. Mucozitate, expectorație; f****ă. [< lat. sputum].
Sursa: Dicționar de neologisme | Permalink
SPÚTĂ s. f. expectorație. (< lat. sputum, it. sputo)
Sursa: Marele dicționar de neologisme | Permalink
SPÚTĂ s. 1. expectorație, f****ă, scuipat. 2. salivă, scuipat, scuipătură, (rar) apă, (pop.) stupit.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
spútă s. f., (cantități determinate) pl. spúte
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
SPÚTĂ ~e f. Secreție vâscoasă a căilor respiratorii, eliminată prin tuse; f****ă; expectorație. /<lat. sputum
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink