Pentru a naviga pe un cuvânt apăsaţi dublu click pe el. Schimbă navigarea la un click. Declinări/Conjugări
STÂRNÍ, stârnesc, vb. IV. 1. Tranz. A face ca un animal (sălbatic), o pasăre etc. să iasă din culcuș, din ascunzătoare (pentru a le prinde, a le vâna); a scorni. 2. Tranz. A mișca, a urni ceva din loc; a face să se ridice în sus praful, frunzele etc. 3. Tranz. A provoca pe cineva la ceva; a îndemna, a ațâța. 4. Refl. (Despre războaie, conflicte, fenomene ale naturii) A se porni, a se isca, a se dezlănțui, a izbucni. ♦ tranz. A da naștere la ceva; a pricinui, a cauza, a provoca. 5. Tranz. (Reg.) A născoci, a scorni, a inventa. – Et. nec.
Sursa: Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a | Permalink
STÂRNÍ vb. 1. v. hăitui. 2. a scormoni, a scorni, (pop.) a scociorî. (~ prin pădure în căutarea vânatului.) 3. a agita, a răscoli, a ridica. (Vântul ~ praful.) 4. v. asmuți. 5. v. instiga. 6. a ațâța, (fig.) a scormoni, a zgândări. (Nu-i mai ~ durerea!) 7. a apărea, a se isca, a se ivi, a începe, a (se) porni, a se produce, (înv. și reg.) a se scociorî, (fig.) a se naște. (S-a ~ din senin o furtună.) 8. a cauza, a crea, a da, a determina, a face, a pricinui, a produce, a provoca. (Injecția i-a ~ o senzație de înviorare.) 9. a se declanșa, a se dezlănțui, a se isca, a izbucni, a (se) porni, (rar) a se prăvăli, (înv. și reg.) a se dezlega, a se scorni, (înv.) a se scula, a sc sparge, a sta, (fig.) a se aprinde. (S-a ~ un conflict.) 10. a cauza, a declanșa, a determina, a dezlănțui, a genera, a isca, a naște, a pricinui, a prilejui, a produce, a provoca, (înv. și reg.) a scomi, (înv.) a pricini, a prileji. (Atitudinea lui a ~ discuții furtunoase.) 11. a isca, a naște, a produce, provoca, a ridica. (Cartea a ~ numeroase controverse.) 12. v. suscita. 13. a (se) face, a (se) produce, a (se) provoca. (Vestea a ~ vâlvă.)
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
STÂRNÍ vb. v. deștepta, inventa, înfuria, mânia, născoci, plăsmui, scorni, scula, ticlui, trezi.
Sursa: Dicționar de sinonime | Permalink
stârní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. stârnésc, imperf. 3 sg. stârneá; conj. prez. 3 sg. și pl. stârneáscă
Sursa: Dicționar ortografic al limbii române | Permalink
A SE STÂRNÍ pers. 3 se ~éște intranz. (despre acțiuni, stări, fenomene ale naturii etc.) A începe brusc și cu violență; a izbucni; a se dezlănțui; a se declanșa. S-a ~it un vânt puternic. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A STÂRNÍ ~ésc tranz. 1) (animale, păsări, frunze etc.) A face să se urnească (din locul în care se află). ~ praful. 2) (ființe) A aduce în mod intenționat într-o stare de iritare îndemnând la acțiuni dușmănoase; a agasa; a provoca; a incita; a zădărî; a întărâta; a ațâța. ~ la vorbă. 3) pop. A face să se producă; a pricinui; a cauza; a provoca. ~ râsul. 4) pop. A plăsmui punând în circulație pentru prima oară (cu rea voință); a scorni. ~ minciuni. /Orig. nec.
Sursa: Noul dicționar explicativ al limbii române | Permalink
A (se) stârni ≠ a (se) potoli
Sursa: Dicționar de antonime | Permalink
stîrní (-nésc, -ít), vb.1. A scorni vînatul. – 2. A e****a, a provoca. – 3. A trezi, a deștepta. – 4. (Refl.) A se produce, a se dezlănțui, a izbucni. – Var. înv. stirgni. Probabil din sl. strumiti (sę) „a țîșni” (Cihac, II, 369), cf. rus. strmumitisja, slov. strmêti, ceh. strmêti „a întrece”. – Der. din sl. sŭtrŭgnąti „a trezi” (Candrea), pare mai puțin probabilă, dar cf. var. Din rom. tîrn „mătură” (Pușcariu, Dacor., III, 691) este neverosimilă. – Der. stîrneală, s. f. (provocare; ridicare).
Sursa: Dicționarul etimologic român | Permalink


Copyright (C) 2004-2019 DEX online (http://dexonline.ro)